Link me : )

Asa cum a spus ea, la inceput, poveste ca a noastra nu o sa mai intalniti.

E un lucru la care tinem foarte mult. De-a lungul timpului i-am spus chimie, ceva sau frecventa. Este o legatura, ceva care ne-a adus impreuna, ne tine impreuna si este atat de fragil, de puternic, de frumos si de unic incat prietenii nostri ne spun ca suntem geniali, impreuna.

"Link Me" - folosim destul de des, in ziua de astazi, acesta constructie. Cel putin cativa dintre noi. Conecteaza-ma, ar trebui sa fie cuvantul pe care il spui la starea civila. Conecteaza-ma la tot ce esti tu, la trairile tale, la ce simti, la ce vezi, la ce iubesti, la cum iubesti, la ce te doare, la tot ce te defineste. Conecteaza-te cu mine! Atinge-mi degetele, joaca-te cu ele, inchide ochii si lasa-ti corpul si mintea sa se contopeasca cu totul meu. Mana mea in mana ta, capul tau in palma mea.

Asta facem, ne conectam. Asta cautam, de fapt.

Problema este ca totul a devenit mult mai urat, s-a pierdut frumosul din aceasta conectare. Am ales sa vrem doar cele cateva zeci de secunde, poate minute in care ne simtim bine. Am pierdut mult din legatura dintre noi. Nu, nu eu si Kitty, dar noi, oamenii. Nu ma intind cu ideea asta, nu mai avem nevoie de inca unul care sa faca aceeasi filosofie.

Dar va spun asa, cand ati gasit legatura, pe care o sa o simtiti (nu vine doar dintr-o singura parte si nu se traduce prin coincidente pe ici, pe colo), faceti ce puteti sa o pastrati, sa o intelegeti, sa nu va fie frica de ea si sa va dati seama cat de speciali sunteti pentru ca aveti o legatura cu cineva.

Nu se vrea o definitie a iubirii, este doar o parte din ce traiesc Kitty si Dog! : )

Va las cu o sugestie sonora. Ei sunt:

U2 - Where the Streets Have No Name