Multumesc : )

A mai trecut un an.

A fost un an in care am invatat multe, uneori de la oamenii de la care ma asteptam mai putin. "Niciodata sa nu spui niciodata," este unul din lucrurile pe care le-am invatat de la Kitty. Am invatat sa inchid ochii si sa privesc lumea folosind celelalte simturi. Am invatat sa ascult si sa le arat celor dragi cat ii apreciez.

A mai trecut un an alaturi de Kitty. Cred ca a fost cel mai frumos, dintre cei pe care i-am adunat de la primul suflu. Pisica aceasta a reusit sa imi aduca aminte de tot ce imi doream, pe atunci cand in viata mea nu existau griji, doar zambete. Langa ea, am reusit sa-mi traiesc fantezii, dorinte, vise si zile pe care am sa le tin minte atat cat imi permite mintea asta.

O iubesc. Atat de multe cuvinte, sentimente, imagini, ganduri, se ascund in spatele acestor doua cuvinte, incat momentul cand i le rostesc, nu poate fi descris decat de un singur adjectiv: genial.

Multumesc pentru 2009, Kitty. Imi doresc sa-ti pot aduce zambete si in anii ce vor urma : )

Voua, voua va doresc sa traiti macar jumate din ce impartasesc eu cu ea. Si sa aveti parte de sanatate si oameni frumosi, de care sa va bucurati.

Ultimele cuvinte (2009)

Daca ar fi incercat vreodata cineva sa-mi explice ce inseamna sa iubesti cu adevarat, nu cred ca ar fi reusit sa dispuna de suficiente cuvinte potrivite nici macar intr-un milion de ani. Ma aflu intr-o situatie in care, eu, om de PR si cu o logoree pe masura, nu am acces la cuvintele potrivite.
Dar cand ii spun ca-l iubesc, el stie ce vreau sa creionez, e un moment in care gura nu imi mai este in stare sa duca la indeplinire ce ii trece sufletului prin creier. Da, suntem doi visatori si da, m-am intrebat de mai multe ori unde o sa ajungem si ce-o sa facem si daca visele si romantismul asta vor duce undeva, daca vom face o treaba buna impreuna, pana la urma avem o varsta si avem nevoie sa incepem sa ne asezam... Dar creierul din suflet imi spune sa fiu linistita.

Ma simt ca o adolescenta aiurita cateodata. Alteori ma simt ca o femeie puternica. Iar uneori ma simt ca o batrana inteleapta. Asa e el, ma transpune in tot felul de situatii. Discutam atat despre noi, cat si despre diverse alte subiecte, iar asta imi place si mi se pare ca este foarte important. Ne si contrazicem, fiind doua personalitati puternice si incapatante, dar de cele mai multe ori ne rezolvam diferendele intre asternuturi. :) Nu stiu cat de mult imi este prietenul meu cel mai bun, dar sunt foarte sigura ca imi e prieten foarte bun. Ne intelegem uneori fara sa fie nevoie de cuvinte. Avem o frecventa a noastra, pe care o utilizam des - facem lucruri pentru ca pur si simplu asa simtim ca trebuie sa facem in momentul respectiv. Si ne surprindem des, pt ca celalalt tocmai se pregatea sau cel putin s-a gandit sa faca acelasi lucru.
Gresim si noi, doar oameni suntem, dar de cele mai multe ori suntem acolo sa invatam din greseli si sa crestem in continuare. Iar asta ne ajuta sa devenim si mai buni impreuna, geniali.

: )

Nu stiu cate alte cuvinte ar fi fost potrivite sa scriu asta, dar, te iubesc, Caine... si iti multumesc pentru acest 2009 minunat, care ar fi fost lipsit de culori daca nu te aveam pe tine alaturi. Nu-mi doresc decat ca 2010 sa fie linistit, asa cum stiu eu ca trebuie sa fie linistea.

: )


Suntem pe un munte elvetian; privelistea este absolut senzationala, iar partiile : ) ... ne intoarcem peste o saptamana. Ne-am promis ca ne vom bucura de fiecare moment petrecut impreuna, deci vom scrie cat mai putin ... Concediu, ski si snowboard, vin rosu, muzica frumoasa si noi doi! : )
Petrecere frumoasa si La multi ani, un an mai bun tuturor!

: )

De Craciun...

Craciunul a fost in familie, dar dupa toate pregatirile, dupa momentele in familie si dupa cadouri si prieteni, am avut timp, intr-un final, de noi, impreuna.

Am iesit la o ceainarie, undeva unde ne cunoastem cu patronul care a deschis pentru noi si pentru cei cativa norocosi care au avut inspiratia sa treaca pe acolo, aseara. Are un loc frumos, aceasta ceainarie, un loc al nostru, unde ne simtim bine. Am baut ceva caldut cu miros de Craciun si linistitor, parca exact ce aveam nevoie, dupa masa festiva. Intr-un final am ajuns acasa, acolo unde bradul era luminat si inca mai adapostea cateva cadouri pentru prieteni plecati din tara.

A fost frumos si intens. Corpul ei era luminat de luminile bradului si parca o vedeam asa cum este ea, plina de culori, in fata mea, acolo, pentru mine. Am tinut-o in brate si . . .

si a fost frumos : )

Craciun intre animale

"Ce frumos ai scris : )" i-am zis astazi zambind, dupa ce am citit blogul de mai jos.
"Am muza : )" mi-a raspuns calm si cu zambetul pe buze.

Astazi am fost la ai mei. Am desfacut cadouri, am mancat sarmale si cozonac si am baut putin vin. Maine o sa dam si pe la ai lui, sa mai mancam niste sarmale si niste cozonac si sa mai bem niste vin si sa mai desfacem niste cadouri. : )
Suntem linistiti, iar asta e cel mai frumos lucru din lume. Cat de agitata as fi in viata de zi cu zi, la serviciu, la iesirile cu prietenii, in momentele in care sunt cu Cainele, am asa o siguranta si o liniste interioara, ceva ce n-am trait niciodata pana la el. E ca si cum n-as avea nevoie de nimic, nu-mi trebuie nimic, nu imi doresc nimic mai mult decat trairea momentului respectiv, indiferent de locul in care ne-am afla, indiferent de ce-am avea de facut.

Cred ca asa ar trebui sa fie o relatie normala intre doi oameni. Sa se accepte cu bune si cu rele, sa accepte ce are celalalt de oferit, sa ii incurajeze talentele si pasiunile si sa ii fructifice la maxim calitatile, in timp ce cu blandete sa incerce sa-i atenueze din defecte ... Ea sa ii accepte protectia si faptul ca indiferent de cat de puternica i-ar fi personalitatea ei de femela Alpha, este totusi o fiinta firava care are nevoie de niste brate puternice care sa o apere sau care sa ii urce borcane pe raftul de sus al dulapului. El sa realizeze ca oricat de mascul Alpha ar fi, tot are nevoie de cineva care sa ii decoreze frumos apartamentul, asa cum stie ea femeia sa aranjeze chestii mici astfel incat sa iasa ceva f frumos... sau cum ii cere sa-i dea jos borcanul de pe raftul de sus, ca el sa se simta masculul Alpha-prim ... chiar daca ea de obicei se descurca, se suie pe un scaun si ajunge si singura :))
Dar v-am mai spus, impreuna suntem geniali. Eu am liniste, el are muza. E asa cum trebuie sa fie. : )

Craciun fericit!
Sa aveti parte atat de iubire, cat si de dragoste, sanatate si toate cele mai bune! : )

A lui,
Kitty

Ce este fericirea?

Ei.

El este un baiat care a crescut visand. Fiecare raza de soare, fiecare dimineata, fiecare zambet, pentru el erau momente in care isi alimenta setea de frumos. Din pacate, visele frumoase si sperantele lui de bine s-au contopit prea repede cu realitatea, cu zile cenusii si oamenii care au uitat ce este fericirea. Iar el incepuse sa se intrebe ce e fericirea?

Ea, probabil ca atunci cand s-a nascut, a ras, nu a plans. Si ei ii placea sa viseze, iar atunci cand se bucura, ii lumina pe toti ceilalti de langa ea. Ea zambeste cu o energie care ar putea misca pamantul, poate chiar o face. Si ea a avut parte de dezamagiri, dar a continuat sa viseze, sa zambeasca si sa iubeasca.

Ei s-au intalnit.

El era inca ratacit, dar spera. Spera ca, in seara aia friguroasa, ceva ii va incalzi sufletul, de altfel prea mare si dornic sa iubeasca. Pentru cele cateva momente cand a vazut-o, pentru acele cateva minute, a zambit si el, a inceput sa viseze, totul parca era o melodie, o simfonie chiar. O simfonie in care toate sentimentele traiate pana acum erau instrumentele necesare pentru a creea momentul de fericire, momentul acela care avea sa-i ramana intiparit in minte peste ani.

Ea l-a vazut, a vazut o mica lumina in el. Curioasa din fire, l-a abordat, i-a povestit ce ii place si l-a facut sa zambeasca. Avea viata ei, nu cauta ceva in mod special, dar in momentele acelea a participat la simfonia care canta doar pentru ei. A fost frumos, era interesant si parea sa aibe multe de oferit. Ea l-a observat si intelesese ca are ceva ce merita explorat, ceva ce trebuie intretinut, ca o scantaie care poate sa ofere focul cel mai cald.

A venit, e aici.

El si ea sunt ei, iar aseara au facut bradul.
Muzica era pe fundal, iar ei doi nu isi vorbeau, dar zambeau si atarnau fiecare cate un ornament in bradul de acasa, iar mainile lor se atingeau, din cand in cand.

El se intreba, din nou, ce e fericirea si in mintea lui se desfasurau imagini cu ea, zambind. Ea se uita la el si ii zambea, gandidu-se la micile momente cand a facut fericita.

Ce este fericirea?

Este atunci cand zambesti, cand tii bratele deschise, cand cel pe care il iubesti este langa tine, cand ai prieteni, cand te bucuri alaturi de parintii tai, cand sunt trandafirii albi, cand e verde, cand e vara, cand ninge si e frumos afara, cand stii sa te bucuri de lucrurile simple, cand esti tu, spuse el.

Flori colorate

Uneori n-as sti sa va spun cat la suta e nebunie si cat romantism. Uneori termenii astia se confunda atat de tare incat lumea mea, asa cum o stiu eu, devine mai colorata decat header-ul acestui blog. Ma refer acum la momentele in care omul asta reuseste sa ma surprinda; si reuseste aproape de fiecare data, chiar daca repeta gesturi pe care le-a mai facut, chiar daca sunt gesturi care la o privire superficiala ar parea a fi banale.

In seara asta am primit flori. Ok, banal. Dar am primit flori altfel decat se primesc ele in mod normal. Mi-aduc aminte de timpurile in care eu inca stateam cu parintii mei, iar el venea noaptea si imi lasa trandafiri pe pervazul ferestrei, apoi pleca si imi dadea sms, sa-i salvez, sa nu-i las afara... : )

Mereu mi-au placut oamenii spontani. Si mie mi-ar fi placut sa fiu mai spontana, dar prudenta feminina, nu stiu cum sa-i spun, m-a oprit de la multe. Uneori regret, alteori ma bucur.

Probabil ca daca n-as fi fost spontana, la un anumit moment, acum n-as mai fi trait asa*...

*fericita. : )

Link me : )

Asa cum a spus ea, la inceput, poveste ca a noastra nu o sa mai intalniti.

E un lucru la care tinem foarte mult. De-a lungul timpului i-am spus chimie, ceva sau frecventa. Este o legatura, ceva care ne-a adus impreuna, ne tine impreuna si este atat de fragil, de puternic, de frumos si de unic incat prietenii nostri ne spun ca suntem geniali, impreuna.

"Link Me" - folosim destul de des, in ziua de astazi, acesta constructie. Cel putin cativa dintre noi. Conecteaza-ma, ar trebui sa fie cuvantul pe care il spui la starea civila. Conecteaza-ma la tot ce esti tu, la trairile tale, la ce simti, la ce vezi, la ce iubesti, la cum iubesti, la ce te doare, la tot ce te defineste. Conecteaza-te cu mine! Atinge-mi degetele, joaca-te cu ele, inchide ochii si lasa-ti corpul si mintea sa se contopeasca cu totul meu. Mana mea in mana ta, capul tau in palma mea.

Asta facem, ne conectam. Asta cautam, de fapt.

Problema este ca totul a devenit mult mai urat, s-a pierdut frumosul din aceasta conectare. Am ales sa vrem doar cele cateva zeci de secunde, poate minute in care ne simtim bine. Am pierdut mult din legatura dintre noi. Nu, nu eu si Kitty, dar noi, oamenii. Nu ma intind cu ideea asta, nu mai avem nevoie de inca unul care sa faca aceeasi filosofie.

Dar va spun asa, cand ati gasit legatura, pe care o sa o simtiti (nu vine doar dintr-o singura parte si nu se traduce prin coincidente pe ici, pe colo), faceti ce puteti sa o pastrati, sa o intelegeti, sa nu va fie frica de ea si sa va dati seama cat de speciali sunteti pentru ca aveti o legatura cu cineva.

Nu se vrea o definitie a iubirii, este doar o parte din ce traiesc Kitty si Dog! : )

Va las cu o sugestie sonora. Ei sunt:

U2 - Where the Streets Have No Name

doi

Separat suntem doi oameni normali, impreuna suntem geniali.

Pur si simplu stiu asta.

Cateodata . . .

Cateodata e de ajuns un singur cuvant, un cuvant care sa expime atat de multe. Cu toate ca saptamana a inceput intr-un ritm alert, un singur cuvant mi s-a intiparit in minte, unul pe care il simt cu o asa putere, incat nici frigul de afara nu m-ar impiedica sa ii strig numele in plina strada.

Dor

Dar o sa ajunga in bratele mele, din nou, curand si va fi bine. Bine e cand esti tu : )

Update: Sa completam imaginea cu un sunet placut : )

Departe de caldura de acasa

Ce saptamana! As fi vrut sa scriu, dar am venit aici sa muncesc si saptamana asta s-a profitat de prezenta mea la maxim! M-am plimbat putin, dar frigul care nu-mi place deloc m-a tinut mai mult in incinta hotelului. Nu-i nimic, macar am terminat o carte de citit, am participat joi seara la petrecerea de Craciun a firmei, alaturi de colegii de aici, am dormit ceva si, da, am muncit si, da, de fapt, da, cel mai important, mi-a fost dor. : )

Dar a venit weekendul si odata cu el mi-a venit si Cainele, cu flori si imbratisari. Si tot n-am apucat sa vizitam cine stie ce, dar cat ne-am plimbat si am intrat sa mancam in locuri despre care am auzit lucruri frumoase saptamana asta, macar asa ne-am simtit ca intr-un mini concediu. Mai am o saptamana si ma intorc la concediul meu permanent, seara de seara, linistea mea si caldura mea din apartamentul nostru mic si dragut ... acasa. : )

Big Love!

Ea e departe, departe de caldura bratelor mele si departe de linistea cuvintelor mele. Aproape a trecut o saptamana si chipul ei nu mi-a bucurat diminetile. Dar stiu ca acolo unde este stie ce are acasa, stie unde ii sunt bratele care ii ofera caldura si protectie : )

Trecand peste cuvinte, maine o sa o vad. Inchin acest ultim pahar de vin bun, rosu, dragostei : ). Pe voi va las cu o chitara excitanta.

Cand pisica nu e acasa

Da, e prima zi fara ea, fara Kitty. Nu ar fi asta un lucru asa rau, daca nu stiam ca este doar prima din cele 14 zile de infern, ce se anunta. Probabil ca nu o sa rezist si am sa ma urc in masina, la un moment dat, si am sa ii fac o vizita, dar momentan trebuie sa ma obisnuiesc cu privelistea patului gol.

A fost o zi de munca, ca orice luni, de altfel. O zi de organizare, ca inceput de saptamana. Am raspuns la mail-uri, am rezolvat problemele obisnuite, care apar peste weekend si am apucat sa fac si ceva treaba, ca dimineata de marti sa-mi fie ceva mai usoara. Am ramas pana peste ora 18, la munca, pentru ca stabilisem cu cativa amici, chiar colegi de munca, sa mergem sa jucam un basket, ca baietii :)) E luni si aveam destula energie in mine.

Era chiar nevoie de o sesiune de activitate fizica, intre oameni care, in ultimile doua saptamani au discutat, uneori prea aprins, despre alegerile care au marcat viata romanilor. Din nefericire, asa cum probabil s-a intamplat in majoritatea cazurilor, au fost neintelegeri, cauzate, in fapt, de lipsa unei optiuni acceptabile. Sunt zile ca astea cand ma uit la oamenii de langa mine si observ cum, in fiecare zi, imi pierd cheful de a mai locui in tarisoara asta. Nu am inteles de ce trebuia sa ne consumam pentru alegerile astea.

Dar a fost bine, pana la sfarsitul serii. Basketul are ceva frumos care reuseste sa uneasca oamenii, mai ales daca e jucat de oameni cu niscaiva minte :)

In drum spre casa, m-am delectat si linistit cu ceva Queen, o melodie care exemplifica destul de bine, ziua de azi, ca final al celor doua saptamani de mizerie.

Sunt un pic cam obosit, dar parca nu-mi vine sa ma asez in patul care doar miroase a pisica mea. Imi este dor si ma gandesc ca vremea nu are sa-i placa nici ei, avand in vedere ca se anunta nori si precipatii. Sper doar sa aibe grija de ea si de corpul ei . . . oh, corpul ei!

Somn usor, Pisico! : )

Pisica doarme singura ...

Uneori, cand crezi ca toate sunt bune si frumoase, uite ca se intampla sa nu fie la fel de frumoase din toate punctele de vedere. Sanatatea nu a fost niciodata punctul meu forte, desi nu mananc prostii si ma tin si de sport, cat de cat, nu pierd nopti in mod absurd si nu ma imbrac subtire de dragul modei, dar se intampla sa se prinda din cand in cand cate ceva de mine si atunci ma tine un milion de zile.

Colac peste pupaza, de maine plec la Brasov pentru 2 saptamani, cu serviciul, asa, in prag de Sarbatori, cand facusem planuri sa ne vizitam prietenii pe care i-am vazut rar anul asta, sa facem curatenie, sa mergem la ai nostri sa ii ajutam si pe ei. Pisica nemultumita la capatul acestei tastaturi.

Nu mai mentionez faptul ca nu-mi place sa dorm singura, iar Cainele, evident, nu ma va insoti, pentru ca are si el afacerile lui, e Decembrie, da, dar inca avem de lucru, pana in ultimul moment.

[sper sa avem timp de alergat dupa cadouri, asa mult imi place sa desfac cadouri ... :))]

Un sarut, un trandafir si o imbratisare

Somn frumos, Kitty! : )

Un gand mic, al tau

Uneori uit cat de bine e sa nu fii singur. : )

Homo Ludens . . .

Va spuneam acum ceva timp ca ne place sa ne jucam. Adevarul este ca, oricat de mare ar fi iubirea, e nevoie de diversitate. E foarte usor sa cazi intr-o extrema destul de neplacuta, anume aceea de a veni seara acasa, a te aseza in pat, a-ti saruta partenerul si de a purta discutii pe care, de altfel, le-ai putea avea cu orice amic. In felul asta, vei pierde orice urma a flacarii care v-a adus impreuna.

Eu imi stiu calitatile, dar mai bine imi cunosc defectele. Am cativa 'anisori' sub centura si stiu ce pot si ce nu pot, fara sa-mi mai pierd timpul cu astfel de intrebari. Pe Kitty o cunosc destul de bine, dar ma feresc sa spun ca o cunosc in totalitate pentru ca reuseste sa ma surprinda, placut, de foarte multe ori. De aceea stiu ce calitati imi apreciaza si care sunt lucrurile care ii displac.

Trecand peste introducere, spuneam, mai devreme, ca ne place sa ne jucam. Ne uitam la cativa dintre prietenii nostri si ne gandim pe care dintre ei i-am fi putut avea ca partneri, daca noi nu ne-am fi cunoscut. Nu, nu avem impresia ca ei sunt acolo pentru placerea noastra, dar sunt lucruri la care putem sa ne gandim, fara sa ranim pe cineva.

Acum cateva zile i-am facut cunostinta lui Kitty cu un amic mai indepartat. Un om cu destul de multe calitati, multe din care pisica mea le apreciaza. Trebuie sa recunosc ca, daca situatia ar fi fost alta, as fi fost oarecum gelos. As fi fost interesat de felul in care se dezvolta relatia dintre ei doi. Dar nu sunt, pentru ca am motivele mele.

Totusi, e de retinut ca, nimeni nu este legat de un singur om. Nu trebuie sa uitam ce avem langa noi si sa ne ferim cat mai mult de rutina, pentru ca rutina ucide. Iar cand mai pui la socoteala ca balentele se plictisesc tare repede...: )

P.S. Homo Ludens, zicea Huizinga, dar si animalele se joaca . . . woof!

Sunete I . . .

Cateodata ei le zic mai bine ca noi...

Iubeste...

...mainile si ochii. NU! Iubeste-i totul, tot ce are sa-ti ofere. Spune-i ca o iubesti, arata-i ca o iubesti, fa-o cat mai des, fa-o din totul tau.

Nu mai folositi cuvintele "Te Iubesc" fara sa simtiti fiorul adiacent, caldura cotropitoare, fara sa simtiti fiecare sunet, consoana, vocala, litera cu tot corpul vostru. Arata-i ca o iubesti si primeste iubirea ei ca cel mai mare premiu pe care il vei primi vreodata. Bucura-te ca tu esti langa ea si nu-ti reprosa ca-ti inunda gandurile.

Iubeste-i totul, pentru ca doar tu il vei avea! : )

Te iubesc,

Toane pisicesti

Azi e vineri.

Nu stiu ce a fost azi, dar a fost o zi lunga si obositoare si am avut si ceva ghinion, la un moment dat. Am ajuns acasa, in cele din urma, am facut un dus fierbinte si m-am asezat in pat. Astept.

Maine o s-o iau de la capat, dar macar n-o sa mai fiu singura, o sa fiu cu el.

Acum nu e acasa. Are seara cu baietii, cred ca de data asta joaca poker.

Nu stiu ce au barbatii la varsta asta, 27-28-29 ani, au asa o idee de adolescenta tarzie, simt nevoia sa mai traiasca putin, nu, chiar nu stiu, oare au senzatia ca li se termina viata cand intra intr-o relatie ... ? Problema asta a traitului vietii e ca la unii din ei e cam prea din plin si uneori, imbatati de fericire si de ideea de libertate, uita ca acasa au pisici care ii asteapta sa le toarca in brate... Am vazut asta cel putin printre colegii de serviciu, nu e niciunul care sa nu fi calcat stramb in ultimul an de zile. Si toti au varste intre 27 si 30 de ani. Stiu asta pentru ca toata viata am avut o excelenta relatie de prietenie cu barbatii, mai degraba decat am avut cu femeile din jurul meu; mereu mi s-a spus ca am minte de barbat, asa ca, dornica de aventuri si libertati cel putin de moment, da, ne-am inteles bine, ne-am confesat bine si ne-am desfasurat ideile una cate una, foarte bine.

Dar, pentru ca tot am zis ca imi plac libertatile ... cine sunt eu sa-i pun lesa de gat? Cat ar fi el de caine, pana la urma n-am sa uit ca e barbat in toata firea si ca aici, in relatia asta, suntem pe picior de egalitate. Sper numai sa nu uite si el de cuvantul "egalitate". : ) (mai era o expresie cu "what goes around, comes around", dar suna a amenintare, deci astazi n-o vom utiliza. Astazi. : ))))

In fine, toate spunem ca al nostru nu e asa, deci o sa zic si eu: Cainele meu nu-i asa. : )

Cainele meu o sa joace poker azi pana o sa le castige banii, apoi n-o sa plece in vreun club pretentios unde sunt pustoaice de 23 ani imbracate ca pe podiumurile din Milano, ci o sa vina acasa la Pisica lui, care il asteapta sa-i toarca in brate ...

Deocamdata torc a nervozitate, dar il astept sa vina si sigur imi descarca el toate energiile negative intr-un fel sau altul. Caine, daca apuci sa citesti asta, uleiul pt masaj e pe raftul al doilea din baie. Purrrrrrrrrr ............. ; )

Comunicam

Cu toate ca ne plac foarte multe lucruri amandurora, lucruri care ne-au adus impreuna, avem stiluri diferite. Mie imi place sa scriu, dar parca mai mult imi place cum scrie ea. Are ea, asa, ceva al ei, de care nu ma pot satura. O citesc cu sete, inca dinainte sa ajungem impreuna. E pasionala, v-am mai spus.

Cu toate astea, reusim sa comunicam in atat de multe feluri. Avem, poate ca orice cuplu, lucrurile noastre, numai ale noastre, pe care le intelegm noi. Imi aduc aminte de o seara, eram la o petrecere, intre prieteni. Nu-i mai vazusem de ceva timp si ne-am intins la un vin rosu, la o narghilea, la o vorba, la o muzica buna. Atentia fiecaruia era canalizata catre unul din oaspeti. Totusi, la un moment dat, ea se ridica si schimba ceva in playlist-ul pe care, parca nimeni nu-l mai asculta. Era o melodie, una din multele noastre melodii, care ne-au inseninat sau intristat zilele. Nu mi-a luat mult si privirile noastre s-au intalnit, la fel si zambetele.

Mai sunt si altele. Avem poze de grup, cu prietenii, in care privirile noastre sunt pierdute una in cealalta. Astia suntem, ne place si ne bucuram unul de celalalt.

Ascult Pink Floyd. Tu ce faci, Kitty? : )

Joaca-i joaca!

"Pisicile sunt mai inteligente decat cainii. Nu poti sa convingi opt pisici sa traga o sanie pe zapada ". (Jeff Valdez)

: ))))

Cand Cainele nu-i acasa, Pisica isi face de cap! :D

Flirtez, Caine, vino mai repede acasa! : )

Prin ochii mei...

Sa va spun ceva despre Kitty...


Zambeste in atat de multe feluri. Nu va pot preciza un numar pentru ca inca mai am ani buni inaintea mea, si mai am de descoperit. E natural de gratioasa, simplul gest de a scoate lingurita dintr-o cana de ceai, este o arta. Te pune tot timpul intr-o lumina buna, asa face cu omul pe care il iubeste, il lauda si ii alege lucrurile bune, pe care le prezinta celorlalti, in felul ei, atragator. E discreta, te iubeste, te asculta, te simte, si te cunoaste, fara sa deranjeze pe cineva. E ambitioasa si starneste pasiuni, e surprinzatoare si sociabila, e pasionala si delicata. Are experienta si ii este sete sa cunoasca mai mult. Iubeste frumos. Nu e pretentioasa si se bucura la lucrurile cele mai mici, poate chiar mai mult decat la cele de o valoare materiala mai mare. Ii place sa danseze si e melomana.

Kitty este cum nu am intalnit alt om, pe acest pamant. Ii multumesc in fiecare zi, pentru ca exista si imi ofera ceva ce am sa pretuiesc pentru mult timp: pe ea : )

Ma puteti blama, ca o iubesc?

“The key to change ... is to let go of the fear.”

Inainte de a fi cu Cainele, am stat alaturi de un om cativa ani buni, in care am avut parte de bune si rele, pline, goale, calde, reci, de toate formele si culorile. In acest timp eram prietena si cu Cainele, dar nu aveam nicio treaba unul fata de celalalt, pur si simplu ne stiam printr-o cunostinta comuna si cam atat.

Nu m-am simtit niciodata mai trista in preajma unui om decat in momentul in care mi-am dat seama ca omul ala nu ma cunostea dupa atat timp si nu stia sa aprecieze ce ii ofer. Nimanui nu ii place sa fie luat de-a gata, ca doar nu e o bucata de paine, sa se simta ca un obiect, mai puneti la socoteala si mandria orgoliului meu de felina pretentioasa et voila, iata cum se duce o relatie care fusese foarte frumoasa, pe apa sambetei.

Am luat la un moment decizia de a face pasul maret, de a spune la revedere acelui om pe care inca il apreciez pentru ce este si ce a realizat intr-o viata atat de scurta. Astfel mi-am inceput anul de pauza, din nou, cu bune, cu rele, cu stari de tristete amestecate cu petereceri care se terminau la 10 dimineata, cu shopping de pantofi figurentiosi si cu niste nisip de Vama Veche pe deasupra lor... Da, a fost un an plin, un an in care mi-am trait o buna bucata de nebunii alaturi de prietenii mei, mai vechi sau mai noi. In anul acela l-am cunoscut cu adevarat pe Caine, abia atunci, dupa atat timp de cand il stiam ... mi-a fost alaturi in niste momente, mai bune, mai rele, ca de obicei, cum le sade frumos unor Balante veritabile care suntem. : ) La un moment dat eram amandoi singuri asa ca am zis why the hell not. In doua luni locuiam impreuna intr-un apartament mic, care a fost al parintilor mei, pe care l-am aranjat simplu si frumos, cu un minim de investitie financiara, dar care inca pare a fi cel mai "acasa" acasa pe care l-am cunoscut vreodata. Si, da, sunt fericita. : )

What Dreams May Come

Nu au fost multe inaintea ei. Asta pentru ca asa sunt eu, nu-mi place sa ma implic in ceva, doar asa, ca sa fie. Pe Kitty o stiam de multi ani, era o prietena buna, la care apreciam lucruri si pe care o respectam, ca om. Ne-am cunoscut mai tarziu, cu adevarat.

Dar, inainte de ea, am avut timp sa imi fac o parere despre ce imi doresc de la omul de langa mine. Din pacate mi se parea ca devin din ce in ce mai pretentios si ca ce caut eu, este doar in mintea mea, cateodata prea visatoare.

Eu nu inteleg cum poti sa spui 'Te Iubesc', doar pentru ca cel de langa tine sa se simte bine, fara ca tu sa intelegi ce inseamna cele doua cuvinte. Mi-a fost greu sa rostesc cuvintele astea, dar am facut-o, cu toate ca stiam ca persoana care le aude nu o sa stie ce o sa faca cu ele. Asta simteam, atunci. Este adevarat ca, in momementul in care i le-am spus lui Kitty, am simtit altfel. Era mai frumos, parca mai placut, parca asa cum ar fi trebuit sa fie.

O iubesc si ma gandesc la ea, aproape in fiecare clipa. Are multe de oferit si ma simt mai bun pentru ca mi le arata mie, iar eu le pot gusta. Stiu ca am sa o iubesc, 'whatever dreams may come'.

Ma intorc la ea, in patul ei, deoarece cartea pe care o tine in mana s-a bucurat deja de prea multa atentie. : )

O seara placuta si voua,
Dog

Shhhtt . . .

I'll take you to the B part! : )

...mmm jocuri : )

Toti oamenii se joaca, toti. Si noi ne jucam si ne place la nebunie.

Imi aduc aminte de un weekend, undeva la munte, la o vila pe care cu greu am reusit sa o inchiriem. Am fost cu cativa prieteni, in speranta ca vom prinde o partie buna si cateva zile de ski.

A fost frumos. Am skiat impreuna, ea pe skiuri, eu cu placa. Din joaca, ea a mers inaintea mea. Incercand sa o prind am luat viteza si am coborat. La un moment dat am auzit-o cum ma striga, am oprit si m-am uitat pe langa mine, doar sa vad ca eram singur. Am crezut ca iar o aud asa, de peste tot, si am trecut mai departe. Cand am ajuns jos am sunat-o, dar ea nu-mi raspundea. M-am panicat si am asteptat-o vreo cateva zeci de minute. Un copilandru a trecut prin fata ei si a trebuit sa-l ocoloeasca. A ajuns intr-o vale, de langa partie. Am avut noroc, a fost ok, dar nu am mai plecat de langa ea toata ziua.

Seara, ne-am strans cu prietenii la cateva jocuri 'de societate' si un vin bun, rosu, tare, care nu-ti provoaca dureri, doar placeri. Spre dimineata ne-am dus in camera noastra, pe care o imparteam cu alt cuplu. Ei au ajuns mai tarziu, iar noi eram deja unul in bratele celuilalt, goi, sub patura. Cand au ajuns cei cu care ne imparteam camera, am mimat ca dormim, amandoi. Dupa vreo 10, 20 de minute, cuplul era deja in patul lor, dar noi faceam dragoste, cu ei acolo : )

A fost genial, ne gandeam cum ar fi sa se treazeasca sa ni se alature. Fiecare gand de acest fel ne aducea mai aproape, ne bucuram mai mult, unul de celalalt.

Ne jucam, pentru ca ne place si o facem fara sa ranim pe cineva : )

Hai acasa... : )

Inainte sa il cunosc pe Caine mi-am trait o buna bucata din viata degustand oameni. De toate culorile, formele si ideile; am muscat cu atata pofta din unii din ei incat inca le simt gustul cand ma gandesc la libertate.

Niciodata nu m-am considerat a fi femeia unui singur barbat, oricat de frivol ar suna asta ... mi se parea incorect cand vedeam atat de multi oameni interesanti, demni de incercat. Si, totusi, imi place atat de mult sa simt ca ii apartin. Pisica lui, da. : )

Dar Cainele imi cunoaste aripile ... nu l-am mintit niciodata, nici macar cand m-am aprins dupa un prieten de-al lui, putin mai tanar. Da, i-am marturisit Cainelui ca tanarul ar merge o data, asa, barbar, cum suna; tipul mi se parea intrigant de interesant; tin minte ca am iesit odata intr-un club si m-am asezat picior peste picior astfel incat sa ii ating piciorul suficient cat sa ma simta. Mi-am cerut delicat scuze pentru eventualul deranj, dar cu zambetul cu buze si privindu-l cu acei ochi care cred ca i-au spus multe, din moment ce a zambit si el si mi-a spus ca nu e niciun deranj. Dar nici nu s-a mutat din loc, desi avea unde. Am ramas amandoi pe loc, fumand si privindu-ne zambind partenerii cum se unduiau pe ringul de dans. In momentul ala as fi facut schimb de parteneri cu iubita lui. : )

Incerc acum sa-mi amintesc o melodie pe care am dansat-o cu Cainele in aceeasi seara, era destul de tarziu si eram amandoi putin ametiti, dar nu imi amintesc nici macar un vers, nici macar un instrument, decat ca era ceva spaniol-portughez, ceva, nu stiu, stiu doar ca mi-am lasat simturile sa se piarda in bratele lui, care ma poseda asa cum face de fiecare data cand ma atinge. : )

Hai acasa, Caine, mi-e dor de bratele tale ...

Decembrie e pentru tine : )

Urasc sa plec de langa tine, dimineata, spre birou. Imi este greu sa-mi desprind bratele de corpul tau si sa nu-ti mai simt mirosul, sa nu te mai pot gusta pentru cateva ore pe zi.

Am iesit azi dimineata din casa si am fost intampinat de un miros placut de iarna. Ma gandesc ca mai sunt cateva zile pana cand vor fi cadouri, brad, partie, motait in fata focului si zile libere :D. Vine Decembrie, Kitty : )

Vreau sa fac dragoste cu tine, sa ne plimbam dupa cadouri, sa ne facem oamenii de pe langa noi sa zambeasca, apoi sa ne bucuram unul de altul. Decembrie e pentru tine...

Buna dimineata, Kitty! : )

P.S.: Promit ca nu te mai las singura pe partie :D

Cu botul pe labe...

Da, Kitty, esti vulcanica. Si cat imi place, mai ales cand te simt langa mine, cand arzi si ma privesti cu zambetul pe buze. Privirea aia..., si acum o simt. Da, o simt. Atunci, in momentul ala, o simt cum e a mea si doar a mea si cum, ca atat de multe lucruri pe care mi le oferi in fiecare zi, in fiecare dimineata, in fiecare seara, o vreau doar pentru mine.

Dar da, ai dreptate, sunt un caine rau. Am momente cand dau din coada prea mult si uit lucrurile cele mai importante. Nici nu-mi trebuie mult sa stric ceva, pentru ca habar n-am ce fac cu coada aia.

E greu cand nu sunt langa tine. Stii cat imi place sa te miros, sa te adulmec, sa te simt acolo, langa mine. Am reusit cu coada aia sa te indepartez, chiar si pentru cateva ore. A fost prea mult.

Dar acum e bine, esti in bratele mele si poti sa ma zgarii, pentru ca merit. Tu, in bratele mele, dansand...e bine.

Iti multumesc, Kitty, omul meu frumos : )

Bad dog

Azi m-ai umplut de nervi, caine.

Faci si asta, nu e prima oara. Dar e prima oara cand am simtit cum imi trece timpul langa tine. De obicei nu am notiunea timpului, nu stiu ce inseamna sa bei o limonada la un pas real, stiu doar ca trec ore pana sa-mi dau seama ca am paharul pe jumatate plin [: )].

Imi aduc aminte acum de o duminica dimineata, cand mi se parea ca momentele trec foarte incet si cand ne-am uitat la ceas era deja 3 dupa-amiaza. Stateam in pat, imbratisati, desi stiam ca lumea de afara venea, pleca, dar nu auzeam nimic in jurul nostru. Eu aveam o stare de bine, de liniste, eram o matza rasfatata de bratele cu care imi cuprindeai corpul si de palmele tale in care imi leneveam fata. Cu o noapte in urma le simtisem atat de puternic pe tot corpul meu, incat avusesem senzatia ca sunt asaltata de mai multe perechi de maini, nu numai de ale tale. Dar mie stii ca-mi place rasfatul... : )

Dar azi, azi m-ai transformat in vulcan, m-ai calcat urat de tot pe coada, caine. Si stii cum sunt, conduc ca o nebuna cand am draci si intr-o zi ai sa ma omori. Pentru ca asta iti sunt, iubita ta vulcanica si nebuna si desi stiu ca nu as putea vreodata sa-ti fac rau, uneori am niste ganduri... asa cum imi spui tu ca ai uneori acea dorinta sa faci rau. Cu toate astea stiu ca pasiunea asta a noastra n-o sa omoare nicio musca, dar tu, pe mine, ma omori putin cate putin cand simt ca nu mai vreau sa fiu a ta.

Sa nu mai faci, caine, sa nu mai faci...

De la 0 la Infinit

Nu aveam cum sa stiu ca ea (adica tu, Kitty), o sa ma faca sa realizez ca in lumea asta exista si iubire. Tot ce citisem, tot ce am vazut inainte, tot ce am auzit si prin tot ce am trecut, toate lucrurile dinaintea ta m-au determinat sa concluzionez ca: Iubirea adevarata este doar un concept.

Dar uite ca nu e asa. Poti sa iubesti si sa nu ceri nimic inapoi, sa vrei binele cuiva si sa nu-ti doresti decat sa o vezi zambind. Adevarul este ca langa ea, langa zambetul ei si langa vorbele ei, mi-am gasit binele. Acolo imi este bine, este liniste, este plin de culori si este exact asa cum mi-am imaginat, cu toate ca uitasem ce-mi doream cu adevarat.

Sunt lucruri simple. Este adevarat, avem amandoi placerea de a asculta muzica si suntem balante, deci romantici prin definitie. Dar lucrurile simple, multe, din fiecare zi, fiecare secunda alaturi de ea, m-au facut sa ii spun: "Te Iubesc". Mai frumos este ca am simtit fiecare litera cu tot corpul. Voiam sa o strig in gura mare, sa-mi tipe fiecare parte din corp si sa-i multumesc ca mi-a aratat omul frumos din ea.

Nu vrem sa dam lectii, nu avem pretentia ca ce avem noi este mai special decat alte iubiri. Dar e atat de frumos si special, incat simtim ca altii ar putea profita. Daca nu, nu conteaza. Acesta este un alt lucru, al nostru (al tau, care mie imi place), de care ne vom bucura.

: ) ,
Your Dog

Inainte de toate

Dragoste ca a noastra n-ati vazut pe nicaieri, niciodata, nici in filme si nici n-ati citit in vreo carte ca ar exista.

Unora le place jazzul. Noua ne place. Ne place muzica frumoasa si ne place sa o ascultam indiferent de ce am face, unde am fi sau sub ce forma se prezinta, radio in masina, concert in aer liber, club sau acasa. Suntem atat de melomani, incat chiar si atunci cand facem dragoste ne miscam in ritmul muzicii de pe fundal. : )

Ne mai place vinul bun, ne plac stelele si plimbarile si noptile lungi, de vara.

Vara e si acum. E cam frig afara, dar vara noastra va dura o eternitate. Cel putin atat cat vom exista, unul pentru celalalt ne vom fi vara, indiferent de cati centrimetri va masura stratul de zapada si de cate haine vom avea pe noi.

Ne-am gandit acum sa lasam si pe altii sa vada ce avem. Pentru ca daca vreodata a existat speranta in lumea asta, noi am prins-o si am transformat-o in realitate. Realitatea noastra, diferita fata de realitatea celorlalti. Dar e bine asa, pentru ca e frumos ce ni se intampla. Iar eu as vrea sa vad mai multi oameni fericiti in jurul meu. Asa, ca noi.

Astia suntem noi. Doi romantici pierduti in lumea asta, pentru care avem masti speciale, masti ale realitatii, pe care le punem pe fata in momentul in care iesim pe usa. Usa vietii noastre impreuna, lumea noastra, in care regulile le fac eu, iar lui pur si simplu ii plac. : ))

A voastra,

Kitty